Introducere
Ai auzit de economia socială și te întrebi cum poți trece de la idee la acțiune?
Continuăm explorarea noastră din prima parte, cu o discuție aplicată despre finanțările disponibile.
Imaginează-ți o Românie în care fiecare comunitate înflorește, unde problemele sociale sunt abordate cu inovație și pasiune, iar antreprenoriatul merge mână în mână cu impactul pozitiv.
Nu e doar un vis – e o realitate în care și tu te poți încadra cu organizația ta!
În 2024, peisajul întreprinderilor sociale din țara noastră e mai vibrant ca niciodată, alimentat de oportunități de finanțare generoase care așteaptă să fie descoperite.
Fie că ești un specialist vizionar cu o idee care poate schimba paradigme și modul de lucru cu beneficiarii sau un antreprenor social experimentat în căutare de expansiune, există finanțări pe care le poți accesa.
Dar stai – navigarea prin labirintul de apeluri, cerințe și termene limită poate părea copleșitoare. De unde să începi? Ce oportunități sunt cu adevărat potrivite pentru viziunea ta? Cum să-ți maximizezi șansele de succes?
În articolul de astăzi, vom demistifica procesul, îți vom prezenta cele mai promițătoare apeluri și îți vom oferi sfaturi practice.
Economia socială - sprijin pentru inovare și dezvoltare organizațională și comunitară
Cristina Pojoga, Partner & Senior Consultant la fonduri-structurale.ro, Co-Founder & Campaign Manager la consolid8, a susținut un webinar care și-a propus să răspundă unei întrebări arzătoare:
Cum facem ca întreprinderile sociale să producă cu adevărat profit și să fie sustenabile?
Inovarea socială se găsește și în sectorul public, și în cel privat. E destul să ne gândim la votul universal, la drepturile femeilor și ale copilului, ca exemple de inovare socială. Practic, acestea au schimbat paradigme, au devenit standard și nu le mai definim ca inovare socială în multe părți ale lumii.
Pentru început, planul și modelul de business sunt obligatorii, eforturile acestea trebuind să fie susținute de acțiuni de marketing.
Reținem de la Cristina Pojoga următoarele nume importante în domeniu:
- FSE – Fondul Social European, care dezvoltă programe la nivel național
- ESFA – organizație din Lituania care acționează ca un finanțator
Autoritatea de management din România – Ministerul Fondurilor Europene
În ultimii ani, economia socială a câștigat un teren semnificativ în peisajul antreprenorial european.
Uniunea Europeană a recunoscut potențialul acestui sector de a aborda provocări sociale presante, alocând fonduri substanțiale prin programe precum ESF+ (Fondul Social European Plus) și InvestEU.
Aceste inițiative vizează să stimuleze crearea și dezvoltarea întreprinderilor sociale, oferind nu doar sprijin financiar, ci și asistență tehnică și oportunități de networking la nivel continental.
România, aliniindu-se trendului european, a făcut pași importanți în sprijinirea economiei sociale. Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 a deschis calea, iar noul ciclu de finanțare 2021-2027 continuă să pună accent pe acest sector. Cu toate acestea, navigarea prin ecosistemul de finanțare poate fi o provocare pentru antreprenorii sociali români, mai ales în contextul unei legislații în continuă evoluție și a unei conștientizări încă în creștere a conceptului de economie socială.
Finanțarea inovării sociale prin fonduri europene
Din perspectiva sustenabilității financiare, organizația care vrea să dezvolte o întreprindere de economie socială trebuie să aibă un produs sau serviciu bun, pe care piața chiar vrea să-l cumpere, susține Cristina. Și asta pentru că pentru client, pentru cumpărător, contează prea puțin dacă produsul e vândut de o întreprindere socială sau nu. Ce contează cel mai mult sunt prețul si calitatea.
Pentru a atinge sustenabilitatea financiară, întreprinderea socială trebuie să aibă un plan și un model de business foarte bine puse la punct, venite în urma unei documentări solide de marketing, pentru înțelegerea nevoii, care trebuie continuat pe tot parcursul derulării proiectului.
Acesta este un subiect care apare recurent în toate ecosistemele din Europa: în Italia, întreprinderile sociale au aceleași provocări legate de cum pot ajunge să fie cu adevărat profitabile, și aceleași discuții se întâmplă în Franța, în Olanda. Și România se încadrează în aceste tendințe și căutări.
Fondul principal la nivel european care finanțează inovarea socială prin aceste tipuri de întreprinderi sociale este Fondul Social European+, care are mai multe componente.
Aici intră programul de Demnitate Socială și programul de Ocupare Socială, care răspund nevoilor societății noastre din zona de educație, incluziune, ocupare.
Mai există două componente ale Fondului Social European +, multe dedicate inovării sociale:
- Componenta forței de muncă și ocupare socială: EaSI, care e gestionată direct de Comisia Europeană – acolo sunt 762 milioane de euro disponibile, atenție, la nivel european, ceea ce înseamnă că toată lumea concurează cu toată lumea.
- Management Indirect: unde operatorul nu e direct CE, ci a fost selectată o organizație din Lituania – ESFA care gestionează Social Innovation + initiative. Sunt 197 milioane euro, și e o componentă care, la fel, se aplică tuturor statelor membre.
Ariile vizate de EaSI și SI+ se concentrează pe două componente: ocupare și inovare socială.
Acum e deschis un singur apel pe aceste componente, dedicat șomajului pe termen lung.
Pentru cei interesați cu adevărat de inovare socială, Cristina a prezentat ariile strategice, subliniind că aceste apeluri își doresc să rezolve o temă foarte țintit, într-o intervenție personalizată, cu impact mai mare.
De exemplu, fiind componentă europeană, aici se caută mult mai mult mentorat, consultanță și alte servicii specifice pentru cei cu mari dificultăți de angajare, dincolo de cursuri efective de calificare sau perfecționare, cum se întâmplă în apelurile deschise la nivel național.
Toate aceste detalii și apeluri deschise pot fi găsite pe site-ul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care este operatorul de fond pentru aceste programe. În cadrul programelor de servicii sociale, e nevoie ca organizația să fie acreditată ca furnizor de servicii sociale.
În zona de întreprinderi de economie socială, se remarcă programele PEO și PIDS.
Aici, structura e diferită, în sensul în care aplică persoana fizică care are ideea, nu persoana juridică. Persoana intră în accelerator, face cursul unde învață să dezvolte planul de afaceri, și apoi aplică cu el în concursul de proiecte.
Aveți un interval de 12 luni în care puteți utiliza finanțarea primită pentru afacere.
Cu această finanțare, vin și niște obligații, de exemplu, existența a minimum patru locuri de muncă pe durata finanțării.
Concluzii
Peisajul finanțărilor pentru întreprinderile sociale în România și Europa este divers și plin de oportunități. Am explorat împreună principalele surse de finanțare, de la Fondul Social European+ cu componentele sale naționale precum Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) și Programul Operațional Capital Uman (POCU), până la inițiativele europene precum EaSI și Social Innovation+.
Fie că ești interesat de fondurile substanțiale gestionate la nivel național sau ești pregătit să concurezi pe scena europeană pentru finanțări precum cele oferite prin EaSI (762 milioane euro) sau Social Innovation+ (197 milioane euro), există o oportunitate potrivită pentru viziunea ta de impact social.
Aceste fonduri nu sunt doar despre finanțare. Ele reprezintă o recunoaștere a potențialului întreprinderilor sociale de a aduce schimbări semnificative în comunitățile noastre, fie că vorbim despre educație, incluziune sau ocupare.
Provocarea ta acum este să transformi această informație în acțiune:
- Identifică programul care se aliniază cel mai bine cu misiunea ta
- Pregătește-ți aplicația cu atenție și perseverență
- Nu uita să cauți sprijin și îndrumare atunci când ai nevoie, chiar și la noi în comunitate
Economia socială în România are nevoie de vizionari ca tine, antreprenori sociali care văd dincolo de profit, către impactul real în societate.
