Cum arată planificarea strategică într-un ONG care își atinge obiectivele și 4 resurse utile

Sunt câteva elemente esențiale care au contribuit la implicarea în lumea ONG-urilor a Cristinei Catană-Bucă, Președintele ARTI – Asociația Română a Tinerilor cu Inițiativă

  • La 11 ani a intrat în Consiliul Local al Copiilor și a început prin proiectul PALTIN (Participarea TINerilor la Administrarea Locală) să vadă cum și copiii pot contribui la dezvoltarea comunităților locale prin proiectele pe care le propun și le implementează.
  • Apoi, în 2003 a înființat, alături de alți patru prieteni, Asociația Română a Tinerilor cu Inițiativă (ARTI) și astfel a debutat conectarea ei cu sectorul ONG-urilor, neîntreruptă de 21 de ani, într-o permanentă evoluție și transformare.

Cristina crede cu tărie că datoria noastră este să observăm lucrurile din jurul nostru, să evaluăm care ne sunt resursele, să ne suflecăm mânecile și să începem să rezolvăm din ele.

Nu a avut niciodată structura de a sta să privească de pe margine în timp ce alții vin să rezolve problemele, poate mai prost decât ar fi făcut-o ea, doar pentru că e treaba lor și nu a ei.

Pur și simplu, atunci când a văzut un șurub desfăcut la un loc de joacă, ziua următoare a venit cu o șurubelniță.

ARTI – Asociația Română a Tinerilor cu Inițiativă, pe care o conduce, i-a oferit mereu acest cadru de a se implica și a-și transforma ideile în realitate.

Nu se putea să avem o invitată mai potrivită decât Cristina pentru a lansa seria Spotlight ONG, prin care punem sub lumina reflectoarelor oamenii care schimbă comunități zi de zi și se luptă cu morile de vânt, ca un Don Quijote feminin, cum zice chiar ea. Sunt atât de multe povești, lecții, succese, eșecuri în sector, care e păcat să rămână ascunse. Perioada următoare vă veți întâlni cu lideri de organizații cu experiențe diverse, care au reușit să fie sustenabile din mai multe puncte de vedere.

La finalul articolului vei găsi și patru resurse utile care să te ajute în procesul de planificare strategică.

Provocări, provocări și iar provocări

Dacă lucrezi într-un ONG, discuția despre resurse e, dacă nu săptămânală, probabil lunară: „la ce proiecte mai aplicăm? Am găsit call-ul ăsta, hai să vedem cum ne adaptăm pe cerințe”.

Din perspectiva Cristinei, finanțările project-based sunt o mare problemă, pentru că nu ai predictibilitate legată de impact și de multe ori impactul e de suprafață. Din perspectiva ei, poți avea impact real în minimum 1-2 ani.

Importanța inovației atunci când ai resurse limitate

Sunt multe organizații care dezvoltă proiecte în funcție de oportunitățile de finanțare. Știi la ce ne referim. Afli de o finanțare și deja încep să meargă rotițele înspre „cum am putea să inventăm activități în funcție de criteriile de aplicare?”. Aici e importantă planificarea strategică, pentru că o organizație cu o direcție strategică clară își propune să își îndeplinească obiectivele indiferent de provocările întâmpinate, și rămâne astfel fidelă lucrurilor pe care promite să le facă.

5 Lecții importante în 21 de ani

  • Este important să nu uităm direcția, indiferent de circumstanțe. Asemenea unei corăbii care navighează pe mare având un far drept ghid, chiar dacă ne abatem de la drum, trebuie să ne reluăm calea cum putem.
  • Nu există „nu se poate”, ci doar „nu se poate, încă”, pentru că ai de făcut niște pași – mereu există soluții, chiar și în cele mai negre momente.
  • „Calmitatea unui genist” ar trebui să o ai mereu, și ți-o poți dezvolta doar expunându-te la situații dificile.
  • Niciun proiect mare nu începe cu bugetul în cont. În multe ONG-uri există dorința de a avea mai întâi resursele, fără să existe un plan sau obiective clare. Ar trebui să fie invers – să identifici o nevoie și să te apuci să găsești modalități de a o îndeplini.
  • Un proiect relevant pornește de la nevoi reale, nu de la oportunități de finanțare. Organizația se uită la grupurile țintă și începe să mapeze nevoile „de pe teren”: „Elementul de bază în planificarea strategică e să te uiți în jur, pentru că fără asta iei decizii sub influența momentului, și devii o frunză în vânt – dacă te duci de la un finanțator la altul, organizația nu crește vertical, ci orizontal, și se risipește”.

De ce fiecare organizație ar trebui să aibă o strategie indiferent că e sustenabilă sau nu?

Strategia e esențială pentru canalizarea eforturilor către direcții importante, alături de oameni cu care construiești ceva durabil.

Cristina a făcut o paralelă între planificare strategică și condusul unei mașini: „De când mi-am luat permisul, mi-a fost foarte clar că nu pot merge undeva pentru mult timp dacă nu știu unde – ai nevoie de o destinație și de un traseu.

Planificarea strategică este exact asta: nu poți să ajungi undeva dacă nu știi unde mergi, de ce, cu cine și ce faci când ajungi acolo. Am putea spune că procesul de planificare e unul de clarificare, de a face ordine în lucruri. Ca mamele care fac o mâncare din orice există în frigider, adică ce fac de fapt e să optimizeze resursele.

Exemplu: avem peste 1000 copii în rural și 600 ca beneficiari direcți ai școlii – investim mult mai puțin decât se investește în proiecte europene cu 300 de oameni. Acești bani chivernisiți, calculați și direcționați exact către ceea ce ai nevoie reprezintă niște resurse optimizate.”

După ce principii te ghidezi când faci strategia și cum au evoluat de-a lungul timpului?

Totul pornește din haos. Strategia vine să facă ordine în ceva dezorganizat.

Din perspectiva Cristinei, trebuie să se simtă nevoia de un proces. Altfel devine doar o formalitate. A dat ca exemplu primele rapoarte de activitate, acum 10-15 ani, care erau simple liste de proiecte. Cu timpul au evoluat, au început să fie tot mai complexe, cu pagini diverse și mențiuni ale tuturor stakeholderilor.

Un principiu esențial este reconfigurarea traseului. Dacă un plan nu funcționează, nu este o tragedie. Învățăm din greșeli și din schimbările de context, așa cum a fost pandemia, când ARTI au lansat prima școală online din România în doar cinci zile.

Adaptarea și readaptarea sunt constante, iar instrumente practice precum analiza SWOT, PESTEL și o evaluare constantă a lacunelor ajută pentru a ști unde te afli și unde vrei să ajungi, optimizând constant resursele și activitățile.

Cum măsori și evaluezi impactul pe care l-a avut strategia ta asupra proiectului?

Evaluarea impactului este un proces continuu.

„Pentru mine, începutul este cel mai greu, pentru că nu e niciodată suficient. Dar când te obișnuiești cu ideea că n-o să fie perfecțiune – cu siguranță cuiva n-o să-i convină, evaluarea vine apoi ca un proces natural. Când mâncăm întrebăm <<îți place?>>”

Facem evaluări constante în viața noastră. Aceste evaluări duse în zona ONG-urilor înseamnă să mă uit de sus și mă întreb „cum a ieșit? Care sunt punctele tari, slabe, oportunitățile, riscurile etc”.

La nivel de instrumente, în organizația sa se folosește analiza SWOT, un instrument despre care spune că e basic, dar își face treaba. Apoi pe baza lui iau niște decizii. „Nu trebuie să reinventăm roata, ci doar să ne gândim cum ne pot ajuta aceste instrumente să luăm decizii potrivite, fără emoții”.

Se întâmplă ca uneori să promiți că nu mai faci un anumit eveniment sau activitate, tocmai pentru că a fost consumatoare de resurse, poți chiar să „juri” și să te trezești anul viitor că reiei procesul ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Cristina a dat ca exemplu semi-maratonul din Craiova, despre care era foarte sigură că nu mai vrea să-l facă, și când venea vremea organizării anul următor, nici vorbă să renunțe.

Un alt exemplu a fost că, laa școală, copiii trec printr-un proces de evaluare care are rolul reglator pentru următoarea săptămână. Orice proces are acest element de bază.

La ARTI, după 7 ani de implementare a unui proiect au comandat un raport de impact extern, adică cineva extern să facă o analiză de impact asupra proiectului, ca să fie asigurată obiectivitatea 100%. Nu fac rapoarte constant, pentru că sunt solicitante. La proiectele mari întinse pe ani de zile fac un raport odată la 5-7 ani și la 2 ani la cele mai mici.

Cum asiguri implicarea stakeholderilor în planificarea strategică? Dacă vrei ca ceva să fie util, îl faci participativ.

Primul pas este identificarea acestora: beneficiari, sponsori, finanțatori etc. Participarea lor în procesul decizional asigură utilitatea și succesul strategiei, dar nu mereu e relevantă sau necesară.

Al doilea pas e selecția: cine ar trebui să participe?

Apoi te gândești pe ce direcție strategică îi poți aloca. În cazul ARTI e vorba despre copii, părinți, profesori, angajați.

La un moment dat, părinții și copiii au organizat un charity shop și au decis să construiască un grup sanitar pentru o școală rurală. Au creat obiecte ca să le vândă și să facă rost de bani.

Totul a pornit de la un brainstorming cu copiii. Practic, ei au ales că vor să facă un grup sanitar pentru alți copii. Genul acesta de situații demonstrează importanța responsabilității comune, pe lângă lecția de empatie pe care și-au însușit-o copiii.

La ARTI, stakeholderii sunt văzuți la fel ca beneficiarii – toți sunt într-un fel co-finanțatori ai proiectului – organizația pune la dispoziție resurse financiare, iar beneficiarii investesc din resursele lor de alte tipuri, iar așa obțin angajament din partea lor. Dacă nu văd valoarea, nu se vor implica. Cristina a făcut paralela cu cursurile: „La cursurile gratuite vin mult mai puțini decât la cele plătite, pentru că au impresia inconștient că nu e valoros”.

Sursa: Active Citizens Fund

Ce rol joacă învățarea organizațională în dezvoltarea și adaptarea strategiei? Fără învățare nu există creștere.

„Nu putem învăța dacă nu ne dăm voie să învățăm. Ca să înveți ai nevoie de metacogniție, adică trebuie să știi să înveți și pentru asta trebuie să-ți dai voie să identifici acele procese prin care poți învăța ca organzație – de la alții, pe propria piele sau în felul propriu – există multe modalități prin care organizația învață.

Nu poți să ai o strategie care să nu aibă ca direcție și dezvoltarea echipei. De asta depinde viitorul organizației: cum creezi acea cultură astfel încât atunci când tu nu mai ești, lucrurile să continue.”

Autosuficiența i se pare cel mai mare risc în ONG-uri. Atunci când crezi că ești cel mai bun în zona ta și că nu mai ai de învățat de la nimeni.

„E nevoie de reflecție pentru a realiza și a conștientiza ce anume aduce în plus un anumit eveniment, un anumit curs, o anumită întâlnire. Dacă nu ai reflexul introspecției e aproape imposibil să acumulezi cunoaștere.”

Resurse utile

Următorul Spotlight ONG va avea loc curând. Înscrie-te în comunitatea oficială ca să primești vești și urmărește-ne pe social media.

Ce (nu) este o comunitate, cât durează să vezi rezultate și cum arată o strategie de comunitate care funcționează

  • Ai un grup de Facebook pe care nu prea ai timp să postezi sau nu știi ce ar fi relevant și cum să menții conversația?
  • Sau un grup de WhatsApp inactiv de câteva luni și e ceva ce îți provoacă stres pentru că nu ajungi la acest task de pe lista de to-do’s?
  • Ai organizat la un moment dat 2-3 evenimente cu intenția de a crea o comunitate, dar apoi a trebuit să te ocupi de finanțări, recrutare și raportare (eventual toate în același timp)?

Suntem aici să-ți reamintim că nu ești singurul/singura și să-ți oferim câteva soluții pe care le poți implementa imediat.

În articolul acesta o să regăsești 3 răspunsuri acționabile la întrebări pe care fiecare persoană care vrea să construiască o comunitate ar trebui să și le pună.

Mai întâi, ce este o comunitate?

O comunitate este un grup de oameni cu un scop comun, valori, comportamente și artefacte comune scria pe slide-ul lui Liviu Cadariu și Mădălina Neagu de la We For Real, care au ținut un atelier online pe tema construirii de comunități, pentru că ei cu asta se ocupă: ajută oameni și organizații să-și construiască și crească comunități, pe bune.

“Crearea unei comunități nu se întâmplă peste noapte. Sfatul nostru este să aveți încredere în acest proces, pentru că este un parcurs natural prin care orice grup de oameni trece”, spune Liviu.

O comunitate nu e o comunitate de la început, ci o “pseudo-comunitate”. Adică există o echipă sau câțiva oameni care au această dorință de a construi ceva împreună cu ceilalți, așa că adună câțiva oameni din jurul lor și setează împreună o misiune și o viziune pentru a face ceva împreună. Acest ceva urmează să fie stabilit și regăsit în strategie și tactici. Asta în cazurile fericite în care mai ajung până acolo.

Cam cum suntem noi la AmpliFY, vrem să sprijinim organizațiile să-și amplifice impactul și pentru asta organizăm evenimente, dezvoltăm resurse relevante și creăm contexte de networking pentru a facilita colaborarea între ONG-uri, profesioniști și companii.

Cel mai important e să ai încredere în acest proces care începe de la o pseudo-comunitate, trece prin haos, integrare și apoi devine o Comunitate. E un parcurs organic, imprevizibil. Nu ți se pare că ne este specific nouă, oamenilor, fie că vorbim de contexte profesionale sau personale?

© We For Real

Ce NU este o comunitate?

  • Nu este o simplă audiență pe social media
  • Nu este un funnel de marketing pe care îl construim ca să le vindem ceva oamenilor 
  • Nu este un simplu grup în care doar managerul de comunitate postează
  • Nu este un canal de vânzări – dacă membri se simt că sunt aduși acolo ca să li se vândă ceva constant, nu mai participă
  • Nu este o rețea de conținut unde managerul de comunitate e punctul focal – în practică, în multe grupuri de Facebook, moderatorii sunt singurii care postează, iar membri nu interacționează cu ce se întâmplă în cadrul grupului

© We For Real

Cât durează până vezi ceva rezultate?

Știm că ai vrea să-ți spunem foarte concret, dar răspunsul sincer e depinde. Din experiența We For Real, te poți aștepta la patru etape, o paralelă pe care o poți face și cu viața noastră, dar nu e musai să aibă toată lumea aceeași experiență:

  • Începere: 0-6 luni
  • Formare: 6-12 luni
  • Emergență: 12-18 luni
  • Maturitate: 18-24 luni

Construirea unei comunități necesită timp, ca orice creștere: fie că vorbim de oameni sau păduri. E nevoie de timp. 

Știi deja că o comunitate începe prin adunarea unui grup de oameni, prin a seta o viziune și o misiune comune, și a organiza niște activități relevante pentru toată lumea.

Odată ce reușim să atragem 50-100 de oameni, avem și evenimente sau conținut creat, e etapa în care creăm structura unei comunități, ca lucrurile să se întâmple constant și oamenii să știe la ce să se aștepte.

După procesul de formare, exista o etapă de emergență, în care structura comunității devine mai clară: creăm relații puternice cu membrii și ne e mai clar ce facem. Abia acum ajungem să avem o comunitate matura, în care lucrurile sunt așezate, iar membri știu de ce vin și ce primesc în comunitate. Ca orice om care trece prin schimbări, și comunitățile trebuie reîmprospătate la o perioada de timp, pentru că se schimbă contextul, nu doar economic și social, dar și cel al membrilor.

Important e să fim agili, să ascultăm activ și să ne adaptăm pe nevoile și pe contextul în care ne aflăm, atât exterior comunității, cât și contextul membrilor.

 

© We For Real

Cum arată o strategie de comunitate care funcționează?

Când începem o comunitate sau vrem să o creștem, e important să avem foarte clar:

  • De ce-ul sau Scopul: e important să fie comunicat și știut de către membri comunității. De exemplu, comunitatea noastră în formare se numește AmpliFY ONG Connect și are această descriere:

AmpliFY ONG este locul unde împărtășești și ai acces la resurse educaționale și la oportunități legate de dezvoltarea capacității, găsești oamenii potriviți pentru a crea noi parteneriate, faci schimb de experiență, ajuți sau găsești răspuns la întrebările tale și te conectezi cu mentori pentru a crește impactul organizației tale. Hai să colaborăm, să împărtășim cunoștințe și să dezvoltăm proiecte împreună, care să amplifice impactul social!

Important: comunitatea e făcută împreună cu membri, nu pentru membri.

  • Ce tip de membri ne dorim în comunitate? Aici e bine să-ți creionezi 3-5 avatare (sau persona) pe care care vrei să-i ai în comunitate: ce probleme au, cum îi poți ajuta, cum îi poți implica. Trebuie să depui efort constant și intențional pentru a avea mai mulți oameni în nucleul comunității. Distribuția membrilor e deseori: 10% membri nucleu, 20% membri constanți, 70% membri pasivi

© We For Real

  • Cum să atragem membri în comunitate: cum promovezi comunitatea și cum vorbești despre ea, pe ce canale distribui; practic, cum o crești
  • Ce facem cu membri  –  aici vorbim despre călătoria membrului  sau customer journey: de unde vine, cum îi faci inducția în comunitate, cum îi descoperi abilitățile, ce înseamnă valoare pentru el/ea și cum o poate găsi în comunitate
  • Ce conținut și evenimente creăm: teoretic știi încă de la început ce evenimente ai vrea să organizezi, dar e bine să îți alegi un format de eveniment pe care să-l testezi de câteva ori, până ajungi la formula cea mai apropiată de ce se dorește și ce e relevant pentru membri
  • Definim roluri în cadrul echipei, dar și în cadrul membrilor pe care îi avem, pe prin principiul shared responsibility – fiecare devine responsabil de binele tuturor
  • Regulile casei: ca în orice casă, există reguli, ideal stabilite de comun acord, pe care să le respecte toată lumea; aici e important mai ales pentru comunitățile vulnerabile care au nevoie de anumite lucruri pentru a se simți în siguranță, fie că vorbim de limbaj incluziv sau alte aspecte ce țin de incluziune. Esențial e ca toată lumea să se simtă ascultată cu orice cerință ar avea
  • Măsurarea impactului pentru a lua decizii informate atunci când lucrurile nu merg neapărat în direcția dorită
  • Resursele pe care le avem la dispoziție: echipa și orice alt stakeholder pe care îl putem implica în comunitate
  • Orice comunitate trebuie să aibă un loc în care să existe: fie că ne referim la un spațiu fizic sau o platformă, o suită de instrumente care ne ajută să creăm valoare 

Pare mult, dar nu trebuie să faci totul de la început. E bine să ai în vedere aceste nouă categorii de lucruri, pe care să lucrezi incremental odată ce te decizi să faci o comunitate. O să-ți dai seama pe parcurs ce funcționează și ce nu și dacă asculți activ, rămâi agil și ai încredere că vei trece peste etapa de haos, o să te uiți în urmă și n-o să-ți vină să crezi ce ai reușit să construiești.

© We For Real

În urma feedback-ului de la comunitatea-în-formare AmpliFY ONG Connect, pregătim un al doilea atelier împreună cu Mădălina Și Liviu, de data aceasta și mai aplicat. Am întrebat comunitatea noastră de pe Facebook ce subiect preferă, iar majoritatea a răspuns că e interesată sa afle despre onboarding-ul membrilor. Vom anunța curând pe social media atelierul.

50 de întrebări și răspunsuri despre grantul de digitalizare PNRR cu Mihai Anghel, Expert Programe de Finanțări la BCR

Am fost peste 90 de participanți la sesiunea de întrebări și răspunsuri legate de grantul de digitalizare PNRR, susținută de invitatul nostru, Mihai Anghel, Expert Programe de Finanțări de la BCR.

Pentru că 16 mai este termenul-limită de depunere a proiectelor, am pregătit lista de peste 50 de întrebări primite de la participanți și răspunsuri oferite de Mihai Anghel.

Aici găsești prezentarea lui, cu principalele informații pe care trebuie să le știi înainte să aplici. 

Iar aici poți accesa ghidul actualizat și alte materiale ajutătoare.

Cererea de finanțare

Cum să atașez ofertele de preț în platformă PNRR? Prin wetranser, sau separat în pdf pe toate?

Documentele se transmit in format PDF, nu pe WeTransfer.

În cererea de finanțare, la resursele umane, pct. 21., trebuie să le pun pe toate CV-urile persoanelor aferente, sau să le atașez CV-urile separat?

Conform Anexei 1 la GS avem mentionat “Decizia de înfiinţare a UIP/echipei de proiect pentru, CV-urile membrilor UIP/echipei de proiect și fişele de post atât pentru personalul care va asigura managementul proiectului, cât și pentru cei care vor asigura expertiza tehnică necesară derulării activităților proiectului (echipa propusă)”, deci trebuie puse CV-urile echipei de proiect si ale echipei de management.

Se poate considera ca experienta manageriala experienta personala a managerului/ conducatorului organizatiei?

Nu.

La Declarația DESI –Anexa 5, se păstrează în declarație toate cele 12 puncte existente sau se păstrează doar cele minim 5 puncte pe care apliantul urmărește să le respecte/îndeplinească prin proiect?

Se pastreaza toate cele 12 criterii, nu se aduc modificari pe continutul Anexei, doar se completeaza cu informatiile beneficiarului (marcat cu albastru).

Exista o limita de caractere pe Secțiuni?

Nu.

Daca anexam un extras din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor mai vechi este in regula sau se respinge?

La depunerea CF nu e nevoie sa se depuna extras din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, e obligatoriu depunerea Certificatului de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

Trebuie depusă dovada depunerii Declarației beneficiarului real? Și aceasta o depun toate tipurile de ONG-uri, cu sau fără activitate economica? Iar ulterior sa cerem dovada de la diferiți furnizori de servicii / produse?

La implementare da, dar dureaza cel putin o saptamana sa fie emis de judecatorie.

Valoarea finanțării pe care ne-o dorim să o accesăm este de 55.000 euro. Această sumă include și TVA-ul, da? Mai concret, dacă de exemplu, pe o linie de buget avem 1000 de lei (inclusiv TVA) si daca un furnizor ne face o oferta de aceasta sumă, putem sa mergem pe valoarea totala sau doar pe 840.33 lei?

Conform Ghidului Solicitantului avem mentionat la capitolul 3. Categoriile de cheltuieli eligibile – litera o) Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile de la literele a) – n), în cazul în care nu sunt cheltuieli deductibile, este suportată din bugetul de stat, în baza schemei de minimis, în conformitate cu art. 13, alin. (1) lit. b) din OUG nr. 124/2021.

Pentru ONG-urile care au atât activitatea economică, cât și activitate non profit, este la latitudinea ONG-ului să aleagă dacă va merge pe tipul de finanțare gen grant sau pe ajutorul de minimis?

Daca ONG-ul are activitate economica atunci aceasta se va incadra la ONG cu activitate economica.

Criteriile DESI

Care e diferenta dintre criteriile 8 si 10 DESI?

Criteriul 8 se refera la serviciile de cloud computing descarcate si utilizate direct de pe device iar criteriul 10 cloud computing utilizate pe internet se refera la serviciile utilizate cu ajutorul internetului (detalii pagina 17 din GS).

In grila EFT unde sunt mentionate ca trebuie sa bifam 5 criterii din indicatorii DESI, prin “5 criterii noi DESI” se refera la cei 5 indicatori minimi si daca acestia sunt deja bifati de organizatie dar pe o nota de evaluare mai mica, sunt atunci considerati atinsi, ori trebuie indicatori total neatinsi de organizatie inaintea aplicarii?

Pentru anumiti indicatori se poate solicita o suplimentare. De exemplu, dacă ONG-ul deține, la momentul depunerii cererii de finanțare, o conexiune de internet la linie fixă de cel puțin 30 Mb/s, poate să propună prin cererea de finanțare ca indicator suplimentar de rezultat – criteriul DESI – 3 in măsura în care face dovada necesității unei viteze mai mari de download decât cea deținută la momentul depunerii cererii de finanțare pentru alte activități pe care urmărește să le implementeze prin intermediul proiectului propus la finanțare. Altfel, fără o justificare corespunzătoare, acest criteriu nu se va considera îndeplinit și nu va fi inclus în minimul de criterii DESI.

Cum anume se cuantifică strângerea de sponsorizări, donații / campanii de strângere fonduri – dacă a fost realizată online? Daca se derulează o campanie online de ex. pe Facebook pentru strângerea fondurilor si in urma acesteia se vor înregistra donații în format fizic sau prin formulare de redirecționare impozit, se considera ca este contribuție la procentul de 1%? (Criteriul nr. 4).

Ar trebui sa existe o monitorizare cat mai clara ca sponsorizărea/donația/campanii de strângere de fonduri/cotizația a vent din online si sa se poata demonstra acest lucru.

Care e diferenta dintre criteriul DESI nr. 4 si 11 si cum putem sa le indeplinim pe ambele, intr-o organizatie cu activitate non-profit?

Prezentul apel vizează atât ONG-uri cu activitate economică, precum și cele fără activitate economică. Prin urmare, astfel: “4. în care vânzările on-line și/sau veniturile atrase prin mediul on-line din cotizații/sponsorizări/donații/campanii de strângere de fonduri reprezintă mai mult de 1% din veniturile totale (raportat la data finalizării perioadei de sustenabilitate a proiectului);” si “11. realizează vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerț electronic, comanda este plasată prin site-uri web, aplicații sau mesaje de tip EDI prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerțul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail)”. Astfel, se realizează distincția dintre categoriile de ONG-uri, ambele categorii având oportunitatea de a atinge un criteriu DESI dintre 4 si 11.

Analiza DNSH și autoevaluarea

Anexa nr. 13 – DNSH. Se completeaza la vreun criteriu cu DA? Pare mai de graba ca nu se pliaza pe acest apel de proiect. Daca da, la care de regula. Este necesar sa fie completat si de / pentru cei care trimit oferte acum – pt. studiile de piata sau doar la contractare?

Conform GS Anexa 13 trebuie completata si depusa la CF fiind obligatorie.

Analiza DNSH trebuie sa fie doar asumata de organizatie sau pe fiecare oferta in parte?

De organizatie.

Consultanță / Audit IT

Avem sau nu nevoie de o firma/persoană specializată în IT încă din faza de scriere a proiectului?

Consultanța pentru întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării nu e o cheltuiala obligatorie. Nu este obligatoriu sa accesati serviciile unei firme/persoane specializate din faza de scriere a proiectului. Beneficiarul are obligația de a prezenta, la cererea de transfer finală, Raportul tehnic IT care va certifica faptul că implementarea proiectului a condus la îndeplinirea numărului de criterii DESI asumate prin proiect, în caz contrar, cererea de transfer finală nu va fi acceptată la plată. 

Cum se deconteaza cheltuielile privind consultanța pentru întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării? Ele pot fi realizate inainte de depunerea CF? Este posibilă emiterea facturii de către firma de IT consultantă inainte de depunerea CF și plata facturii după semnarea contractului?

Conform GS, achiziția semnăturii electronice și achiziția serviciilor de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie ONG-ul, care pot fi efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare. Da, se pot angaja cheltuielile inainte de depunerea proiectului si efectua plata dupa.

Dacă trebuie sa contactez o firma de IT pentru realizarea de achiziții pentru această finanțare?

Nu e obligatoriu, dar este obligatoriu sa aveti la Cererea de transfer finala raportul tehnic IT (elaborare raport tehnic IT) – cheltuiala obligatorie.

Este menționată ca fiind eligibila cheltuiala cu consultanta pentru Soluție tehnică propusă în cadrul proiectului. Neclaritatea este dacă această Soluție tehnică este reprezentată de Anexa 2 sau este exclusiv o altă documentație pe care o întocmește o firmă?

Anexa 2, Planul de digitalizare se intocmeste de beneficiar dar informatiile din capitolul C.5. Descrierea tehnică a proiectului sunt informatii ce se pot prelua din serviciile de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie ONG-ul.

Este posibil să achiziționez servicii de consultanță pentru analiza și propunerea unor măsuri tehnice – (soluții), care se aprobă la evaluarea proiectului (conform criteriului dedicat), dar nu și consultanță în implementarea proiectului?

Nu e nevoie sa fie preluata si consultanta de implementare a proiectului.

Nu cred că avem în organizație capacitatea de a evalua și decide care ar fi soluțiile tehnice cele mai bune pentru digitalizare.

Conform Ghidul Solicitantului se poate contracta un expert pentru achiziția serviciilor de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie ONG-ul, care pot fi efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare. GS capitolul 3.3.Categoriile de cheltuieli eligibile.

Auditul tehnic IT – se impune să contactăm o firmă recomandată de aici: Autoritatea de Supraveghere Financiară – Auditori IT – persoane juridice (asfromania.ro)? Sau care e expertiza necesară a unei persoane/firme pentru a putea realiza acest raport?

Beneficiarii vor prezenta la ultima Cerere de transfer un Raportul tehnic IT Intocmit de un auditor independent/entitate care are ca domeniu principal de activitate consultanta in tehnologia informatiei si care va certifica faptul ca implementarea proiectului a condus la indeplinirea criteriilor DESI asumate prin proiect. Raportul poate fi emis si de alte firme atata timp cat au ca domeniu principal de activitate consultanta in tehnologia informatiei (CAEN 6202).

Eligibilitatea cheltuielilor

Pentru cheltuielile pentru care se menționează un barem maxim este necesare analiza de piață?

Recomandarea noastra e sa se efectueze o analiza de piata pentru ca in GS avem mentionat “Pentru justificarea bugetului propus, cererea de finanțare va fi însoțită de documente justificative pentru fiecare tip de cost (minim 2 devize/contracte similare/oferte de preţ, etc.);” punctajul fiind mai mare pentru o justificare clara si argumentata a bugetului.

Pentru fiecare categorie de cheltuieli am nevoie de câte o ofertă de preț sau ajunge una?

Conform GS avem mentionat la capitolul Elaborarea bugetului – “Pentru justificarea bugetului propus, cererea de finanțare va fi însoțită de documente justificative pentru fiecare tip de cost (minim 2 devize/contracte similare/oferte de preţ, etc.).

Se pot trece in buget previzionari plati pe termen mai lung? De exemplu licente Office pe urmatorii 5 ani. Cum se face dovada sustenabilitatii resurselor achizitionate dupa 1 an daca acestea nu sunt parametrate in buget?

Conform GS astfel de abonamente sunt eligbile pentru perioada de implementare a proiectului + sustenabilitatea proiectului (perioada de sustenabilitate a proiectelor este de 1 an din momentul finalizării implementării proiectului).

Achizitionarea de laptop-uri pentru organizatie este eligibila?

Conform GS capitolul 3.3. Categoriile de cheltuieli eligibile (pagina 23) laptopurile reprezinta o cheltuiala eligibila. Cheltuieli privind investițiile în infrastructura digitală a ONG-urilor: achiziționarea de echipamente TIC și periferice (server, calculatoare personale tip desktop/portabile, monitoare, echipamente de rețea, echipamente periferice etc.) – cheltuială obligatorie.

Achizitia unor tabletele si telefoane sunt cheltuieli eligibile?

Conform GS capitolul 3.3. Categoriile de cheltuieli eligibile (pagina 23) reprezinta cheltuieli eligibile Cheltuieli privind investițiile în infrastructura digitală a ONG-urilor: achiziționarea de echipamente TIC și periferice (server, calculatoare personale tip desktop/portabile, monitoare, echipamente de rețea, echipamente periferice etc.). Cheltuielie trebuie sa fie corelate cu scopul atingerii obiectivelor si rezultatelor proiectului.

5% din buget se poate folosit pentru consultanta solutie tehnica si alti 5% pentru auditul tehnic?

“Conform GS capitol 3.3. Categoriile de cheltuieli eligibile avem “a) cheltuieli privind consultanța pentru întocmirea documentației în vederea obținerii finanțării (servicii de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie ONG-ul, cu condiția ca soluțiile tehnice identificate și descrise în documentația tehnică realizată, să facă obiectul investițiilor din cadrul proiectului aferent cererii de finanțare) și pentru implementarea proiectului, în procent de maximum 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului.” si “m) cheltuieli cu serviciile pentru auditare tehnică IT (elaborare raport tehnic IT); Entitățile care furnizează astfel de servicii nu pot avea calitatea de furnizori și pentru alte cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect – cheltuială obligatorie, în procent de maxim 5% din valoarea proiectului.”

Nu avem angajati, doar voluntari. Suntem eligibili pentru grant?

Conform Ghidului Solicitantului in zona de cheltuieli obligatorii avem cheltuielile privind participarea la programe de dezvoltare a competențelor digitale pentru angajati si voluntari. Nu este folosit termenul “sau”. De asemenea conform Indicatorilor prestabiliți de realizare – număr de angajați care finalizează cursuri / programe de competențe digitale) – valoarea indicatorului trebuie să fie minim 1, trebuie sa aveti minimum un angajat.

Un alt aspect este legat de echipa de proiect. Daca la acest moment nu avem angajați, fiind ONG-uri si bugete mici, optand pentru voluntariat, putem sa indeplinim criteriul din grila de evaluare privind nr. de angajati care vor participa la cursuri de competențe digitale, în baza angajaților asumați prin proiect – la momentul implementării acestuia sau se refera acel criteriu stric la angajați deja existenți anterior depunerii proiectului?

In Ghidul Solicitantului nu am vazut o referire la angajati prezenti, dar neaparat trebuie sa indepliniti indicatorul prestabilit de realizare “număr de angajați care finalizează cursuri/ programe de competențe digitale) – valoarea indicatorului trebuie să fie minim 1”, deci se poate face referire inclusiv la angajatii ulteriori depunerii Cererii de finantare.

Angajarea unei/unor pers se poate realiza dupa castigarea proiectului? Sau trebuie sa existe la momentul depunerii proiectului?

Pentru a obtine un punctaj maxim, conform GS “Solicitantul deține resursele umane cu experiență relevantă care să îndeplinească funcțiile necesare implementării corespunzătoare a proiectului – 10 puncte” – pagina 31 din GS.

Este eligibila pentru a aplica, o asociatie de dezvoltare intercomunitara care are la baza functionarii oug 26/ 2000 si oug 57 / 2019, care nu are ca obiect de activitate – servicii de utilitate publica – ci implementeaza un program judetean de dezvoltare locala, finantand proiecte ale uat-urilor membre?

“Conform GS 1.5.1. Solicitanți eligibili, apelul vizează :
(1) Organizaţii neguvernamentale (ONG) care desfășoară activitate economică, dar și acele organizații neguvernamentale fără activitate economică, constituite conform legislaţiei naţionale în vigoare referitoare la asociaţii şi fundaţii (Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii), inclusiv organizațiile înființate prin legi speciale, după cum urmează: Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de comerț din România, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 146 din 1 aprilie 2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 524 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare.”

Care sunt condițiile? ONG-ul a fost înființat anul trecut in octombrie, fără activitate economică momentan.

Una din condiții este ca organizațiile neguvernamentale să fie înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2022.

Trebuie sa fie angajati full-time sau pot fi pe proiect angajati pe nr de ore?

Nu am vazut in Ghidul Solicitantului sa se faca referire la norma.

Am vazut lista cu coduri CAEN eligibile unde nu am vazut codul pt activitati generice ONG-uri. Sa inteleg ca aceasta finantare este doar pt ONG-uri cu activitate economica?

Conform GS (pagina 18) – Bugetul total din PNRR este de 9 milioane euro, la care se adaugă TVA aferent cheltuielilor eligibile, în cazul în care nu sunt cheltuieli deductibile (în acest caz, TVA este suportată din bugetul de stat, în conformitate cu art. 13, alin. (1) lit. b) din OUG nr. 124/2021). Bugetul din PNRR este alocat astfel:
a) 4,5 milioane euro din PNRR pentru ONG-uri care desfășoară activitate economică (conform schemă de ajutor de minimis aprobată prin ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene nr.984/11.04.2024);
b) 4,5 milioane euro din PNRR pentru ONG-uri care nu desfășoară activitate economică.

Locurile de muncă create în cadrul proiectului trebuie menținute și în perioada de sustenabilitate?

In Ghidul Solicitantului nu se face referire la locurile de munca create.

Depunerea proiectelor

Poate aplica oricine din asociatie proiectul pe site-ul PNRR? sau trebuie o persoana din board-ul ONG-ului?

Conform GS (pagina 8) – Cererile de finanțare se vor depune de către reprezentantul legal al solicitantului sau de către o persoană împuternicită de către acesta, obligatoriu printr-o împuternicire, semnată de către reprezentantul legal și împuternicit, sau printr-o împuternicire în formă autentică, notarială și vor fi depuse prin sistemul informatic împreună cu toate documentele care le însoțesc, în format .pdf. Toate documentele se vor transmite sub semnătură electronică extinsă, certificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a reprezentantului legal sau a persoanei împuternicite de către acesta.

Stiti cumva dacă exista posibilitatea sa fie extinsă perioada de depunere?

Momentan nu, termenul-limită anunțat este 16 mai.

Evaluarea proiectelor

ONG-ul pe care il reprezint nu are experienta in implementarea de proiecte europene, acesta e un criteriu de indeplinit?

Conform GS experienta nu e obligatorie, dar se puncteaza suplimentar.

La criteriul de departajare a punctajelor este menționată media veniturilor cf. bilanțurilor atașate. Dar nu se specifica cum trebuie sa fie – mai mici sau mai mari ca sa ai prioritate?

Conform Ghidul Solicitantului “Raportul dintre cuantumul finanțării nerambursabile solicitate și media Veniturilor din activităţile fără scop patrimonial, înregistrate în anii fiscali 2022 și 2023” si departajarea se va face în ordine descrescătoare.

Experiența anterioară în implementarea proiectelor din surse atrase- ce fel de surse atrase intră în această categorie? Se pot include sponsorizările de la persoane juridice sau creditele bancare?

In mod normal, se considera relevanta implementarea proiectelor din fonduri, dar se poate dezvolta inclusiv pentru sponsorizari (indicatori, perioada, ce ati asumat, raportare, criterii eligibilitate s.a.).

 

Mult succes!

„O comunitate reprezintă un grup de oameni care se adună împreună pentru un scop comun, mai înalt!”. Interviu cu Liviu Cadariu și Mădălina Neagu de la We For Real

Pe 14 mai, de la ora 15:00, pe Zoom, organizăm un atelier online despre construirea de comunități, pentru orice organizație care vrea să-și amplifice impactul cu ajutorul comunității.  Vom explora împreună strategiile de comunitate, tipurile de comunități pe care le poți crea, onboardingul membrilor noi, călătoria acestora în cadrul comunității, organizarea evenimentelor de succes și metode eficiente de facilitare care să stimuleze participarea și colaborarea.

Liviu Cadariu este co-fondator We For Real, a ajutat peste 30 de comunități technice & antreprenoriale în crearea strategiei și planificarea activităților de comunitate. Liviu este co-fondator și director de program la StepFWD, acceleratorul pentru startup-uri de tehnologie cu echipe diverse din CEE . A făcut parte din 3 proiecte de startup, care, deși nereușite, s-au dovedit a fi cea mai rapidă curbă de învățare din cariera sa.

Madalina Neagu, co-fondator We For Real, este arhitect și strateg de comunități. De mai bine de 12 ani ajută oameni și organizații cu privire la construirea & creșterea comunităților și a organizat peste 200 de evenimente & conferințe globale. Madalina are 6 ani de experiență în construirea de comunități la Impact Hub Bucharest și 4 ani în organizarea de evenimente pentru ebbf (ethical business building the future). De asemenea, este fondatoarea Taste the Drama, un board game pentru wellbeing-ul echipelor.

Am stat de vorbă cu Liviu și Mădălina să aflăm ce înseamnă pentru ei o comunitate și care sunt cele 7 greșeli pe care le poți face când începi să lucrezi la construirea unei comnunități.

Cum ați ajuns să vă nișați pe construirea de comunități? De unde a pornit ideea?

Ca foarte multi oameni de comunitate care se afla de multa vreme in industrie, nu am stiut pentru o perioada lunga de timp ca ceea noi faceam de peste 12 ani se numeste ‘Community Building’. Aceasta industrie a inceput sa se coaguleze destul de recent, abia in ultimii 10 ani incepand sa apara metodologii, experti si organizatii care au denifit aceasta nisa.

Odata ce am aprofundat mai bine informatiile disponbilie din industrie, dar si dupa ce am lucrat cu diferite business-uri si ONG-uri, am realizat ca exista o nevoie in piata de a invata ce sunt comunitatile si cum se pot construi intr-un mod sustenabil.

Aceasta a fost premisa care a pus bazele We For Real, compania de training si consultanta care ajuta organizatiile sa isi construiasca comunitati active si puternice in jurul produselor si brandului lor.

Pe site aveți scris: At We For Real we take a simple no-bullshit approach to help kick start your community! Ce v-a inspirat să vă prezentați așa?

Desi exista informatii disponibile online despre cum sa construiesti o comunitate, am auzit de multe ori ca oamenii nu stiu exact de unde sa inceapa.

Misiunea noastra este sa distilam cunostintele existente in niste pasi clari si concreti prin care sa poata incepe lucrurile rapid. Iar modul prin care o facem corespunde cu valorile noastre: practic si onest.

Ce înseamnă „comunitate” pentru voi?

Exista multe moduri prin care putem explica ce este o comunitate pe care le putem gasi online, insa noi ne ghidam dupa urmatoarea definitie:

O comunitate reprezinta un grup de oameni care se aduna impreuna pentru un scop comun, mai inalt!”.

Desi pare simpla de urmat, de multe ori organizatiile confunda acest scop cu planurile lor operationale si nu cu dorintele membrilor.

Intrebarea pe care si-o pune un membru este simpla: “De ce sa imi petrec timpul meu liber si energia limitata care imi ramane la final de zi intr-un loc care nu imi satisface nevoile?”.

Auzim tot mai des astăzi conceptul de comunitate, dar de obicei nu prea se face diferența între comunitate/audiență/public/beneficiari, ci sunt termeni folosiți interșanjabil. Cum ajunge un grup de oameni să fie o comunitate?

Unul din miturile existente este ca o comunitate se intampla natural, oarecum de la sine. Insa in spate garantam ca exista un proces si oameni care lucreaza foarte mult sa creeze cadrul prin care comunitatea sa existe.

Daca ai un grup de oameni adunati pe o platforma, fie ea Facebook, LinkedIn, Instagram, TikTok sau chiar un newsletter, in care ei doar consuma informatiile pe care tu le creezi, atunci ai o modalitate prin care doar tu diseminezi continut. Ceea ce nu este nimic gresit, insa trebuie sa fii constient ca in acest caz ai o audienta, sau ceea ce noi numim o pseudo-comunitate!

O comunitate este ca o retea (ex. internetul), in care fiecare membru este unul din nodurile care poate comunica in orice moment cu oricare alt membru, fara neaparat interventia moderatorului. Asadar, intrebarea pe care o punem oricui sustine ca are o comunitate este:

“Care e spatiul virtual/fizic in care membrii interactioneaza intre ei fara interventia ta?
Care sunt principliile de design ale acestui spatiu incat sa creeze sentimentul de siguranta, apartenenta, dorinta de colaborare?”.

Care sunt provocările cele mai mari pe care le-ați observat în organizațiile cu care ați lucrat când vine vorba de construirea unei comunități?

Din experienta noastra, provocarile pe care le intampina organizatiile care construiesc o comunitate se invart in jurul urmatoarelor 7 greseli.

  • Nu stiu care este diferenta dintre o pseudo-comunitate si comunitate adevarata
  • Nu exista un scop bine definit si asumat atat de organizatie dar mai ales de membrii
  • Lipseste strategia de comunitate – cum spuneam, lucrurile nu se intampla natural
  • Calatoria membrului in comunitate nu este definita si implementata corespunzator
  • O comunitate nu functioneaza fara cel putin un community manager full-time
  • Nu exista abordare bazata pe date. Daca nu masori, de unde stii ce si cum sa imbunatatesti?
  • Lipseste un plan de sustenabilitate pe termen lung, inclusiv din punct de vedere financiar

Din experiența voastră, la ce ajută crearea și menținerea unei comunități pentru un ONG?

O comunitate puternica este esentiala pentru un ONG, fiind motorul care contribuie la cresterea impactului organizatiei, la mobilizarea resurselor, la sprijinirea beneficiarilor si la promovarea schimbarii sociale la care lucreaza.

Workshopul online este adresat atât organizațiilor care acum își doresc construirea unei comunități, cât și celor care au deja o comunitate și vor să o activeze?

Continutul workshopului este folositor atat celor care planuiesc sa construiasca o comunitate, dar si celor care au deja una si planuiesc sa o (re)activeze.

De cele mai multe ori, atunci cand lucrurile nu functioneaza, trebuie sa revizitam pasii de inceput pentru ne calibra eforturile bazat pe noul context in care se afla atat organizatia cat si membrii comunitatii.

Pentru cei care nu pot ajunge la workshop, care ar fi primul lucru pe care i-ați sfătui să-l facă atunci când se hotărăsc să-și construiască o comunitate?

Inainte de a incepe sa organizezi orice activitate, defineste impreuna cu echipa ta care este scopul pentru care creezi aceasta comunitate, atat pentru voi ca organizatie, dar mai ales pentru membrii pe care vrei sa ii atragi. Ce valoare aduce aceasta comunitate in viata lor?

Trebuie sa ai un prim raspuns destul de bun la intrebarea pe care si-o pune un membru:

„De ce sa imi petrec timpul meu liber si energia limitata care imi ramane la final de zi in comunitatea ta?”.

Ce resurse recomandați pentru cei care vor să citească mai multe despre construirea de comunități?

Orice vrea sa aprofundeze domeniul de construire de comunitati, recomandam aceste top 3 resurse:

Înscrie-te gratuit la workshop-ul online susținut de Liviu și Mădălina de la We For Real.

„Scopul meu este ca noi, ca ONG-uri, să vorbim între noi. Ne confruntăm toti cu aceleași întrebări și căutăm aceleași răspunsuri”: cum a fost la întâlnirea de comunitate de la Suceava

Fiecare dintre cele 127.053 ONG-uri înregistrate în România (dintre care doar 46% sunt active, adică au depus bilanțul financiar în 2022), cu misiunea și expertiza lor unică, contribuie la rezolvarea unor probleme specifice, prin demersurile din zona educațională, de mediu, drepturile omului, tineret, cultură și altele.

Cine lucrează într-un ONG știe că, de multe ori, lupta pentru un bine comun este o călătorie solitară.

Pe drum apar multe provocări. Unele necesită soluții pe termen-scurt, altele pe termen-lung, cum sunt resursele limitate, birocrația sau prejudecățile cetățenilor legate de gestionarea fondurilor în cadrul organizațiilor, lucru care duce reticența de a susține cu orice fel de resursă un ONG.

Chiar dacă lucrurile s-au mai schimbat în ultimii ani, încă suntem la un nivel de încredere al populației din România de 50%.

În acest context, întâlnirile și explorarea metodelor de colaborare, punctuală sau pe termen lung, dintre ONG-urile din aceeași regiune sau transregionale, devin esențiale.

Iar aici intervenim noi.

A treia întâlnire de comunitate a avut loc la Suceava, împreună cu oameni din ONG-uri diverse: de mediu, religioase, sociale sau de drepturile omului.

Scopul nostru este de a facilita aceste întâlniri și de a crea contexte de colaborare, în timp ce oferim valoare la nivel de know-how prin panel-urile cu invitați și sesiunile de Solution Café.

Am avut alături colegi din mai multe organizații: Asociația ArtViitor, Asociația Creativities, Asociația EDNAE, Asociatia H4H, Asociatia I.S.E.A., Asociația Institutul Bucovina, Asociația Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Asociatia Teona Ariana Suceava, Asociația Tineri de Succes, Fundatia FARA Inbusiness, Tineri de Succes, Isra AID Germany. JCI Suceava, Radautiul Civic, Salveaza o inima, UNHCR.

De data aceasta, la panel au participat Vlad Plăcintă, Președinte Asociația Salvează o Inimă, Vasile Gafiuc, Președinte  Institutul Bucovina și FONSS, și Aliona Kabanova, președinta Organizației EDNAE

Fiecare panel e unic, pentru că fiecare vorbitor vine cu propria experiență și perspectivă. La Suceava, discuțiile s-au desfășurat mult în jurul importanței gândirii antreprenoriale, dar bazată pe colaborare, nu pe competiție. Un ONG e tot un business care are nevoie de o strategie, un plan financiar, o viziune clară a resurselor necesare și a nevoilor din piață. 

După cele trei întâlniri din Oradea, Craiova și Suceava, putem spune chiar că că viitorul arată bine în sectorul non-guvernamental, și se pare că nu doar în orașele mari.

Ne bucurăm să contribuim și noi la dezvoltarea sa într-o direcție benefică pentru toți actorii implicați. 

Noi, ONG-urile, trebuie să învățăm foarte mult de la oamenii de afaceri. Până la urmă, suntem tot niște antreprenori –  Vlad Plăcintă

  • Pentru mine, creșterea înseamnă să cresc și celelalte organizații care pot să acopere alte domenii. Tu nu poți să le faci pe toate și cine spune că poate, poate doar până i se termină linia de finanțare. – Vlad Plăcintă
  • Contează foarte tare ca beneficiarii să fie implicați, atât în decizii, cât și în activități. – Vasile Gafiuc
  • Scopul meu este ca noi, ca ONG-uri, să vorbim între noi. Ne confruntăm toti cu aceleași întrebări și căutăm aceleași răspunsuri. E foarte important să vorbim între noi.
  • Mi-am luat lângă mine oameni competenți. Dacă nu iei oameni buni lângă tine, atunci o să îi ia o companie.
  • Atunci când ne gândim la un parteneriat ne putem întreba: ce știu eu sa fac bine, cine are nevoie de ce știu și cine e foarte bun pe lucrurile care mie îmi lipsesc? Ne folosim și ne concentram pe punctele forte. – Adina Crețu
  • Prin dedicarea mea, am reușit să inspir și alți oameni să facă bine în comunitățile lor. – Aliona Kabanova
  • Pentru noi, creșterea este pe mai multe planuri. Pe plan personal, e bine să ai mentori. De exemplu, pe marketing online, am avut mentorat 1 la 1 cu Călin Biriș . –  Vlad Plăcintă
  • Întâlnirile recurente din cadrul ROUA Info HUB au fost foarte eficiente. Au oferit un cadru în care oameni diverși să facă schimb de bune practici, să discute lucruri concrete și să ia acționeze imediat. A reunit atât oameni din ONG-uri, cât și din administrația publică, spitale etc.  – Aliona Kabanova

La întrebarea “La ce oportunități vă uitați voi și despre care vreți să știe și colegii voștri?” vorbitorii au răspuns:

  • Inteligența artificială pentru automatizarea proceselor sau pentru externalizarea anumitor sarcini. Mă gândesc ca la un asistent, ce poate face el.  – Vlad Plăcintă
  • Deschiderea pentru parteneriatele strategice Erasmus. Ne-am conectat cu profesioniști din alte țări, să vedem cum fac ei lucrurile.  – Vasile Gafiuc
  • LinkedIn pentru strângere de fonduri, promovare, și pentru conectare cu colegii din mediul antreprenorial. – Vlad Plăcintă
  • Evenimentul a fost un succes din mai multe puncte de vedere. Implicarea activă a celor prezenți a facilitat schimbul de idei valoroase și de perspective diferite. S-au creat conexiuni noi, iar diversitatea participanților creează un mediu ideal pentru parteneriate locale, punând laolaltă puncte forte complementare. Mai mulți participanți și-au exprimat entuziasmul vizavi de contextul de conectare creat de AmpliFY ONG. Noi credem foarte mult în puterea colaborării, așadar ne-am bucurat că participanții își doresc și au făcut deja pași să continue cu întâlniri recurente la nivel local. – Flavia Gheorghe, Directoare Executivă AmpliFY ONG

Următorul eveniment va fi de fapt un workshop online și are loc pe 14 mai. Înscrie-te aici.

Și hai alături de noi ca să afli când avem următoarele evenimente în orașul tău și online! Completează formularul.

„E important să fii capabil să te vulnerabilizezi pe punctele slabe și să ceri ajutor, dar trebuie să potențezi la ce ești bun”: cum a fost la întâlnirea de comunitate de la Craiova

AmpliFY ONG a pornit și din intenția de a susține și conecta actori din societatea civilă din orașele mici și medii din țară, pentru că, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, activitățile de orice fel sunt concentrate în orașele mari. Prin evenimentele de comunitate vrem să schimbăm peisajul local din orașe în care poate nu sunt destule contexte de colaborare între ONG-uri.

Craiova a fost cel de-al doilea oraș de pe harta AmpliFY ONG din acest an și ne-am bucurat să vedem un interes așa mare pentru evenimentul dedicat craiovenilor care schimbă în bine comunitatea.  

Am cunoscut peste 20 de profesioniști din diverse domenii de activitate, care și-au dat mâna cu familiaritate, chiar dacă se cunoscuseră cu câteva ore în urmă. Contextul similar în care activează a făcut totul mult mai ușor când a venit vorba de împărtășirea provocărilor și a potențialelor soluții. Și chiar dacă se loveau de provocări similare, soluțiile pe care le-a găsit fiecare au fost cu adevărat creative, inovatoare și inspiraționale pentru colegii de breaslă.

Am discutat despre finanțări, eșecuri, momente oportune de a face un salt sau o schimbare mai mare pentru binele organizației, construcția unei echipe faine și puternice, menținerea motivației și resursele necesare ca să nu pierzi din vedere scopul pentru care ai început să faci ceea ce faci.

Am avut alături colegi de la Asociatia Avangarda de Sacrificiu, Asociatia Bloggerilor Olteni, Asociatia de Consultanta si Consiliere Economico-Sociala Oltenia, ACCES Oltenia, Asociatia pentru Dezvoltare Comunitara Vladimir, Asociatia Povestea Mea, Fundatia Adina Stiftelsen, Asociatia Phoenix, Asociatia Mereu pentru Europa, Asociatia Tribul Parintilor, Asociația Manufactura Roxanei, Kiwanis Craiova, Asociația Română A Tinerilor Cu Inițiativă.

Ca la fiecare întâlnire, am avut un panel format din invitați din societatea civilă. I-am avut alături pe Iulian Tănase, Președinte Kiwanis Craiova & Local Coordinator Let’s Do It, Romania! și Cristina Catană-Bucă, Președinte Asociația Română a Tinerilor cu Inițiativă.

A fost un dialog constructiv pentru toată lumea, pentru că am discutat atât lucrurile mai puțin roz din viața de ONG-ist, cât și oportunitățile ascunse sau mai puțin vizibile care pot fi accesate.

Cum sună câteva dintre ideile venite de la participanți, la care merită să reflectezi: Nu ești într-o competiție cu celelalte ONG-uri, ci într-o continuă colaborare. Ai doar de câștigat din colaborare. E vorba de un #shift de mindset.

  • Când faci un lucru, trebui sa vezi că ceva, orice, se schimbă – așa monitorizezi progresul.
  • Gândește-te dacă are cineva nevoie cu adevărat de ceea ce faci tu că ONG sau e doar o ambiție, o pasiune de-a ta. Dacă nu are nevoie, atunci faci totul degeaba. Gândește-te că timpul e singura resursă pe care nu ți-o va da nimeni înapoi așa că analizează bine dacă e nevoie de ceea ce faci sau nu.
  • Cei mai importanți stakeholderi pe care trebuie să îi ai implicați în proiecte:
    – echipa internă
    – echipa extinsă (cea care implementează proiecte)
    – comunitatea
    – firme
    – instituții publice
    – alte ONG-uri
    E important să extinzi plaja de stakeholderi care contribuie la ceea ce faci tu în fiecare an cât mai mult.
  • Colaborează și cu fundații comunitare -> Dacă vrei să faci singur ceva, o să ai un impact foarte mic și cu mult efort; dacă nu implici mai mulți stakeholderi e posibil ca lucrurile sa revină ca la început (ex. în școli).
  • Sunt organizații de la care poți învăța lucruri, dar nu o să te învețe nimeni cum să faci lucruri in comunitatea ta. Tu trebuie să înveți, făcând. Daca iei ceva ce funcționează în alta parte, nu înseamnă că funcționează și la tine. Trebuie să fii flexibil. Trebuie să fii onest și să spui “la asta mă pricep, la asta nu”. Cei mai mulți nu știu să se evalueze corect și ăsta e motivul pentru care nu pot colabora.
  • E important să fii capabil să te vulnerabilizezi pe punctele slabe și să ceri ajutor, dar trebuie să potențezi la ce ești bun. Pornește de la ce ai deja și amplifică lucrurile cu impact pozitiv și cu potențial.
  • Am întâlnit oameni cu care am putut lega parteneriate și am descoperit oportunități.Alina Catrinoiu, Director scriere de proiecte, Asociația de Dezvoltare Comunitară Vladimir
  • AmpliFY ONG nu este un one-time project, este un hub de colaborare, educație și sprijin pentru organizațiile din România, astfel încât să-și amplifice impactul social. 
    Iulia Drăguț, bancher social, BCR.

Următorul eveniment de comunitate are loc pe 24 aprilie la Suceava. Înscrie-te aici.

Și hai alături de noi ca să afli când avem următoarele evenimente în orașul tău și online! Completează formularul.

„Îmi doresc să învățăm să fim antreprenori sociali și sper să regăsim aceste informații în ceea ce AmpliFY ONG ne va oferi nouă, ca ONG”: cum a fost la întâlnirea de comunitate de la Oradea

Primul eveniment de comunitate a adunat peste 50 de reprezentanți ai ONG-urilor și companiilor din Oradea, arătând astfel o nevoie reală de a fi parte dintr-o comunitate dedicată societății civile la nivel național. N-am putut să nu observăm dorința și deschiderea de a vorbi despre provocări, oportunități și despre soluții și moduri de colaborare, pentru maximizarea eforturilor și amplificarea impactului social.

Am avut alături profesioniști cu niveluri de experiență variate: de la cei cu peste 25 de ani de activitate într-un ONG, co-fondatori sau fondatori care au activitatea împărțită între ONG și SRL asociat, la cei care sunt la început de drum și vor să pornească un ONG, sau cei care au avut dezamăgiri în activitatea anterioară, dar care doresc să se conecteze cu oamenii potriviți și să o ia de la capăt.

Prin Solution Cafe, speed networking și un panel despre colaborare și oportunități pentru ONG-uri, am creionat o imagine de ansamblu asupra provocărilor și potențialelor soluții ale organizațiilor din Oradea prezente, astfel încât să lucrăm împreună mai departe pentru a ne amplifica impactul social.

Panel-ul a fost format din invitați precum George Silaghi, Director Grup BCR, Teodora Chifor, Founder & CEO EduBiz, Adela Berindei, Manager Relații BCR Social Finance, care au pus pe masă idei noi despre colaborare și oportunități (inclusiv de finanțare) despre care ar trebui să știe ONG-urile.

Provocări pentru care e nevoie de strategie pe termen lung

  • Sustenabilitatea financiară
  • Găsirea de parteneri și colaboratori

Întrebări și nevoi la care vom lucra împreună pe viitor

  • Educație financiară – au fost menționate training-uri pe teme financiare
  • Managementul voluntarilor – cum îi găsești pe cei dedicați cauzei și cum să-i păstrezi motivați și implicați
  • Scriere de proiecte – cum scrii proiecte câștigătoare
  • Marketing & comunicare – cum te promovezi și cum ajungi la publicurile țintă
  • Managementul și motivarea echipei – cum recunoști abilitățile fiecăruia și punctele la care e nevoie de îmbunătățiri
  • Stabilirea de parteneriate mai stabile cu sponsorii –  parteneriat pe bune, mai mult decât relația clasică finanțator – beneficiar
  • Cum să nu ajungi în burnout – din lipsă de resurse, ajungi să faci prea multe
  • Îmi doresc să învățăm să fim antreprenori sociali și sper să regăsim aceste informații în ceea ce AmpliFY ONG ne va oferi nouă ca ONG. 
  • Ați venit în întâmpinarea noastră, a organizațiilor non-guvernamentale și ne-ați adus la aceeași masă. Asta e foarte important pentru noi, să fim împreună și să lucrăm împreună. 
  • Mie AmpliFY mi-a dat acest imbold de a crește gradul meu de implicare în a aborda alte ONG-uri, mai ales dacă sunt din alte domenii de activitate. 
  • Mi-a plăcut foarte mult faptul că s-au născut câteva relații între parteneri care probabil în alt context ar fi fost imposibile, comunicarea, deschiderea spre nou.
  • Pentru mine, evenimentul de la Oradea a fost un succes pentru că am reușit să oferim ONG-urilor locale un cadru în care să se conecteze și să discute despre provocările lor. Grupurile de lucru au facilitat reflecția, schimbul de experiență și accesul la perspective diferite. Oamenii au venit la eveniment foarte deschiși și dornici să se conecteze între ei. Am văzut participanți care nu se știau înainte și care au pus la cale o viitoare colaborare. De asemenea, am primit feedback că s-au făcut schimb de numere de telefon. Succesul evenimentului ne încurajează să replicăm formatul și în alte orașe din țară. (Flavia Gheorghe, Directoare Executivă AmpliFY ONG)

Următorul eveniment de comunitate are loc pe 9 aprilie la Craiova. Înscrie-te aici.

Și hai alături de noi ca să afli când avem următoarele evenimente în orașul tău și online! Completează formularul.

5 lucruri de care să ții cont când aplici la grantul de digitalizare PNRR

Am pornit AmpliFY ONG din dorința de a contribui la o societate civilă mai sustenabilă și cu intenția de a sprijini oamenii din organizațiile care au un impact real în societatea românească, dar ale căror resurse sunt limitate ca să mai urmărească și amplificarea acest impact. 

Primul eveniment pe care l-am organizat pentru organizațiile mici, medii și mari din România, a fost pe tema grantului de digitalizare prin PNRR și ne-am bucurat să vedem un interes așa crescut care s-a reflectat în numărul de participanți (peste 90) și în varietatea de întrebări de la final. 

L-am avut invitat pe Mihai Anghel, expert Programe & Finanțări la BCR, care ne-a prezentat pe larg apelul de proiecte cu o finanțare cu o valoare între 25.000 – 70.000 euro. 

Dacă ai parcurs deja ghidul solicitantului sau urmează să-l citești, ține cont de aceste 5 lucruri până apare varianta actualizată a ghidului:

  • Trebuie să îndeplinești minimum 5 criterii DESI (indicele economiei și societății digitale) din cele 12 ca să fii eligibil (nu le poți bifa pe toate pentru că unele se suprapun). Criteriile DESI sunt:
  1. Mai mult de 50% din angajați folosesc un computer cu internet.

  2. Utilizarea unui sistem software ERP, adică un sistem în care toate componentele organizației comunică: de la contabilitate la managementul proiectelor.

  3. Viteza de download să fie de cel puțin 30 MB/s.

  4. Vânzările online reprezintă mai mult de 1% din veniturile totale – un criteriu destul de dificil de atins pentru ONG-uri, Mihai nu recomandă să te concentrezi pe asta.

  5. Utilizarea Internet of Things, adică orice obiect care poate fi controlat de la distanță; ex. un sistem de aer condiționat sau un termostat care pot fi monitorizate și accesate de la distanță. Mihai a oferit un exemplu pentru organizațiile de mediu care pot bifa acest criteriu, anume, prin montarea unor senzori și monitorizarea gradului de poluare din orașul sau cartierul respectiv, pentru ca apoi să dezvolte propuneri specifice. Un alt exemplu a fost legat de monitorizarea faunei din păduri cu ajutorul unor camere. 

  6. Utilizarea a cel puțin unei rețele sociale – merge în paralel cu criteriul nr. 12. Dacă ai deja o rețea socială, poți justifica folosirea unei alte rețele.

  7. Utilizarea CRM (customer relationship management) – gestionarea relațiilor cu beneficiarii. Adică să-ți creezi o bază de date cu mai multe criterii încât să o poți accesa și să ai informații despre beneficiari și să poți lua niște decizii în baza lor. Se poate folosi în fundraising, managementul voluntarilor, recrutare. Trebuie să fim atenți când vrem să implementăm un CRM, pentru că nu e de ajuns doar să-l achiziționăm, trebuie să-l utilizăm. Și nu e de ajuns ca o singură persoană să aibă acces, ci mai multe persoane din mai multe departamente trebuie să populeze CRM-ul cu informații. Hubspot e un exemplu bun în zona asta.

  8. Utilizarea unor servicii de cloud computing sofisticate – Software ca serviciu (SaaS): Slack, Zoom, Suita Google/Microsoft, care se pot încadra și la criteriul nr. 10; Platformă ca serviciu (PaaS): dezvoltare de website-uri și aplicații, un exemplu fiind Java; Infrastructură ca serviciu (IaaS): servere (nu se prea aplică pentru ONG-uri) merg în tandem cu punctul nr. 10, diferența fiind că cele utilizate prin internet sunt softurile pe care le utilizezi fără să le downloadezi.

  9. Utilizarea tehnologiilor AI – ex. Chatbot sau imprimantele 3D.

  10. Achiziționarea serviciilor de cloud computing – se leagă de punctul 8.

  11. Realizarea de vânzări prin comerț – nu se aplică prea mult în zona de ONG.

  12. Utilizarea uneia sau mai multor rețele sociale – se leagă de punctul 6. 

  • Valoarea finanțării nerambursabile se va determina în funcție de gradul de digitalizare al ONG-ului. Pragurile de finanțare arată așa:
  1. Între 25.000 – 40.000 euro trebuie să îndeplinești 5 criterii DESI.

  2. Între 40.001 – 55.000 euro trebuie să îndeplinești 7 criterii DESI.

  3. Între 55.001 – 75.000 euro trebuie să îndeplinești 9 criterii DESI.

  • Numărul de criterii DESI trebuie menținut pe toată perioada implementării proiectului și 3 ani după finalizarea lui.

  • Se pot accesa servicii din partea unor experți IT ca să vă poată da mai multe idei și să vă ajute în crearea unor soluții cât mai bune pentru organizație. Aici vă putem ajuta și noi dacă v-ați înscris în comunitate.

  • Ideea nu e să bifezi cât mai multe criterii DESI, ci să te uiți la activitatea organizației, unde sunteți acum din punctul de vedere al digitalizării, care sunt planurile pe termen scurt, mediu și lung și unde vreți să ajungeți. Scopul e să setați obiectivele proiectului și criteriile pe un termen cât mai lung, încât să vă ajute real în activitate, nu doar pentru obținerea finanțării.

Alte întrebări de la participanți pe care poate le ai și tu

Grantul poate acoperi și echipamentele hardware audio-video?

Da, dar trebuie corelate foarte bine cu cererea de finanțare și criteriile de digitalizare, încât să aibă sens necesitatea echipamentelor.

 

Pentru serviciile de cloud și licențe perioada de achiziționare poate fi mai lungă decât perioada proiectului?

Aici vorbim de perioada de implementare.

 

Dacă toți angajații utilizează computere cu acces la internet cum se justifică îndeplinirea criteriului 1?

Din păcate, acel criteriu probabil e îndeplinit de majoritatea organizațiilor, deci pentru că nu ai cum să ai o creștere, mai degrabă te concentrezi să bifezi alte criterii.

 

Sub ce formă va fi finanțarea – nerambursabilă clasică sau prin decont?

Modalitatea de plată e transferul – practic poți solicita banii ca să faci cheltuielile sau poți angaja banii organizației și să-i soliciți prin rambursare.

 

  • Perioada de aplicare e final de aprilie, cu începerea perioadei de contractare în iunie și începerea proiectului în iulie, așa că apucă-te de un plan cât mai curând.

 

Dacă ai întrebări sau nelămuriri, adresează-le în grupul de Facebook pe care l-am creat cu scopul de a fi un spațiu de învățare și schimb de resurse. Intră în grup aici.

Și nu uita să te înscrii în comunitate ca să afli primul despre următoarele evenimente!